Articole despre "pâine - Blog culinar"
Jun 20, 2014
Bogdan

Jurnal culinar de bord (pt. 2) – De prin București

Sunt de câteva săptămâni în București și, până apuc să mai gătesc și să pozez ceva pentru voi, voiam sa vă dau câteva ponturi despre ce lucruri noi am descoperit și gustat prin împrejurimi.

Mi-era tare poftă de sushi de când am comis-o ultima dată la un all-you-can-eat. Și chiar la fix, m-au invitat cei de la MySushi.ro să le testez ceva din meniu. Am încercat ce vedeți în poza de mai sus, un platou Colour Party care, pe lângă faptul că foarte bine, mai are și vreo 10 sortimente de sushi. Pestele a fost proaspăt și moale, rulourile cu ton picante tare bune iar ghimbirul murat perfect. Am încercat de acolo și sushi-urile de legume, o combinație interesantă de orez moale si legume crocante ce cred că merg foarte bine vara, când poate nu ai chef de pește crud. Am apreciat și tehnica bucătarilor, văzând că toate bucățile de sushi au fost rulate cum trebuie și nu s-au descompus când mușcai de două ori dintr-o bucată. Așa că vă recomand cu căldură MySushi când aveți poftă de sushi acasă.

Sushi MySushi

Până să încerc mâncarea de la Cantine Verte, nu credeam ca preparatele raw pot fi atât de gustoase. Am comandat de mai multe ori în ultimele săptămâni câteva meniuri de la ei și am rămas surprins de cât de bine gătesc. Mâncărurile imită aproape perfect ce vor să fie (ciorbă de burtă, pizza sau salata a la Russe) dar fără să folosească foc, produse de origine animală, zahăr sau făină. Pe lângă asta, deserturile sunt geniale așa că vă recomand să îi încercați măcar o dată sau de două ori pe săptămână.

meniu raw de pranz

Pain de Campagne, pâine cu chorizo, pâine cu cacao, stafide și ciocolată sau croissante de la Pain Plaisir (poza de pe Facebook-ul lor). Probabil cei mai buni carbohidrați pe care îi puteți gusta prin București, pe lângă cartofii de la Energiea.

pain plaisir

Când sunteți pe la Romană, treceți neapărat pe la Tucano Coffee și cereți cafeaua cu lavandă. Pe lângă cel puțin 20 de sortimente de cafea, mai au și multe cheesecake-uri și cărți de citit. Perfect pentru o zi de weekend leneșă!

Tucano

Revin cât de curând cu o povestire despre Ottolenghi și un restaurant de-ale lui. Până atunci, aveți grijă de voi și spor în bucătărie!

Jan 27, 2014
Bogdan

Rulouri cu unt de mere și merișor

Deși am început 2014 de câteva săptămâni, nu am apucat încă să vă urez “La mulți ani!”. Începusem să scriu o postare în care să recapitulez experiențele și gusturile din 2013, dar am pus-o pe plan secundar în timp ce m-am ocupat cu alte lucruri, printre care și un examen iminent la olandeză. Până acea postare va fi scrisă, vă urez de pe acum “La mulți ani!” și un an nou plin de împliniri, experiențe noi și reușite în bucătărie.

Și acum să trece la ale noastre și, anume, rețeta. Un lucru care-mi place la nebunie dar pe care nu am avut ocazia să-l încerc prea des e pâinea dulce cu scorțișoară. Am făcut una uber-delicioasă acum ceva timp pentru un atelier de pâine și de atunci tot voiam să încerc ceva asemănător. Rulourile cu scorțișoară erau următoarele pe listă, dar mă tot feream de glazura plină de zahăr ce le acoperă de obicei sau cantitatea mare de unt din compoziție și umplutură. Până la urmă am scos ingredientele din cămară și am luat răbdarea de care ai nevoie la un aluat dospit; am înlocuit umplutura clasică pe bază de unt și scorțișoară cu un unt de mere luat din State și merișoare uscate. Ar fi mers și cu magiun de prune subțiat cu puțin unt topit și aromat cu scorțișoară sau orice gem vă place, așa că procedați cum credeți de cuviință. Unt sau sirop de mere se găsește și pe la magazinele naturiste de prin Vest, dar e foarte posibil să aibă și pe la noi prin țară.

Toate ca toate, rulourile nu au mai deloc zahăr sau unt și sunt făcute parțial cu făină integrală, ca să le mâncați fără vină. Se păstrează perfect la frigider câteva zile și pot fi încăzite la cuptor sau la microunde să-și recapete pufoșenia. Sunt lipicioase, moi și merg perfect lângă un ceai sau o cafea. E un proiect de weekend, că trebuie să așteptați să se dospească, dar pe vremea asta friguroasă, niște rulouri calde cu parfum de scorțișoară merg perfect.

Rețetă rulouri cu unt de mere și merișoare

rulou cu mere

Vezi reţeta sau articolul »

May 17, 2013
Bogdan

Sunday breakfast: French toast cu ricotta și mere caramelizate

Deşi scriu mai rar de ceva timp, pofta mea pentru citit reţete, tips-uri şi aventuri culinare nu s-a domolit. Urmăresc peste vreo 30 de bloguri culinare în total, ale colegilor bloggeri pe care îi cunosc dar şi ale unor necunoscuţi peste care am dat pe net în perindările mele din pagină în pagină. Şi am văzut un trend ciudat – două tabere de bloggeri aparent similare dar cu nişte diferenţe majore. Tabără a bloggerilor de junk-food nu scriu despre McDonald’s sau KFC dar gătesc de parcă au ceva împotriva ficatului tău. Mâncăruri cu smântână de gătit (full fat, desigur), mult ulei şi pachete de brânză, precum şi deserturi cu pachete întregi de unt şi zahăr de-ţi face glicemia să se dubleze. Apoi tabăra bloggerilor sănătoşi care militează pentru mai puţine grăsimi şi mai puţine ingrediente procesate şi mai multe produse de sezon, carbohidraţi integrali şi deserturi mai uşoare. Iar cele două tabere au cititorii pe care îi merită – unii care nu acordă importanţă prea mare stilului lor de viaţă şi alţii care ştiu ce gust are quinoa, cu ce poţi înlocui untul în deserturi sau cum găteşti o supă fără Delikat.

De la mâncat salam cu urme de cal şi pâine turcească acum câteva decenii, am ajuns departe – mai mulţi bucătari amatori, varietate mai mare în magazine şi accesul la ingrediente din toate colţurile lumii.  Iar blogurile culinare au influenţat mult în ultimii ani acest trend. Dar parcă maturizarea lor întârzie să apară. Rareori văd reţete sănătoase pe care un copil le-ar putea mânca, mâncăruri care să nu te adoarmă după ce le-ai mâncat. Sunt prea puţini bloggeri care se gândesc la cât de nesănătoasă e făina albă, care încearcă alţi îndulcitori în afară de zahăr alb sau care încearcă să-şi facă reţetele mai hrănitoare şi nu aşa calorice. Aşa că de acum încolo, o să povestesc mai în detaliu despre ce ingrediente noi am în cămară, care sunt cele 4 tipuri de îndulcitori pe care le folosesc, nişte combinaţii noi de condimente şi legume noi cu care am început să gătesc. Până atunci, vă las cu un mic dejun lejer, o variaţie a pâinii în ou pe care eu o fac aproape în fiecare weekend.

Rețetă french toast cu ricotta și mere caramelizate

paine in ou, ricotta si mere caramelizate

Vezi reţeta sau articolul »

Dec 18, 2012
Bogdan

Umm Ali (budincă de pâine egipteană)

Nu ştiu cum e la voi în weekend-uri, dar eu încerc să mi le petrec cât mai mult afară din casă. Deşi gătesc sâmbătă ori duminică de obicei 2-3 feluri deodată, caut cumva să nu fiu acasă prea mult pentru că dau iama în ce-am gătit sau în “cămara” poate prea bine aprovizionată. Acesta e unul dintre dezavantajele de a fi blogger culinar şi bucătar amator – îţi place atât de mult să găteşti şi să încerci lucruri noi că ajungi să le faci şi să mănânci numai tu o mare parte din ele. Budinca de pâine de mai jos a fost rezultatul unor altfel de pofte combinate cu dorinţa de a încerca ceva nou şi oriental. Dacă aţi trecut vreodată pe la vreo patiserie arăbească, probabil aţi observat fascinaţia pe care o are Orientul Mijlociu pentru deserturi cu foietaje, de la baclava la maammoul sau knafeh.

Unul dintre deserturi, Umm Ali, se spune că a fost creat în Egiptul ocupat de Imperiul Otoman, când un sultan s-a oprit în sătuc căutând ceva de mâncare. Cel mai de seamă bucătar al satului, Umm Ali, a încropit reţeta asta şi i-a servit-o sultanului care a fost tare mulţumit. Şi după ce am încercat reţeta, înţeleg de ce. Ce-a rezultat a fost un foietaj moale, pe alocuri crocant, învelit într-o budincă parfumată şi uşor dulceagă cu nişte bucăţi delicioase lipicioase şi crocante. E o versiune mai elevată a budincii de pâine şi se poate face cu resturi de la un aluat foietaj pe care l-aţi folosit la o tartă, perfectă pentru micul dejun sau pentru un desert mai lejer.

Reţetă Umm Ali

budinca de paine egipteana

Vezi reţeta sau articolul »

Oct 15, 2012
Bogdan

Chec cu cocos şi ciocolată (vegan)

Nu ştiu cum vi se schimbă regimul în timpul toamnei, dar ştiu că eu pornesc mai des cuptorul şi vreau cât mai multă mâncare caldă. E şi mai plăcută când vii de afară plouat şi zgribulit şi vrei să te încălzeşti cu ceva mai mult decât un ceai. Asta nu e o tartă caldă sau biscuiţi cu arome de Crăciun, dar parfumează casă şi încălzeşte bucătăria. Dacă nu v-aţi plictisit de reţete sănătoase, vine încă una. De data asta, e vorba de un chec fără ouă sau unt, mai uşor şi mai sănătos decât clasicele checuri. Poate numărul mai mare de ingrediente pare intimidant, dar nu trebuie decât să le amestecaţi şi să băgaţi compoziţia la cuptor. Iese un chec moale şi aromat, perfect pentru micul dejun sau pentru deserturi, care se combină de minune cu nişte îngheţată sau fructe proaspete.

Reţetă chec cu cocos şi ciocolată

Vezi reţeta sau articolul »

May 17, 2012
Bogdan

Pâine cu măsline şi oregano

Când eram mic şi mergeam pe la bunici, făceau deseori pâine de casă pe care o mâncam goală de cât de bună era. Acum s-au mai schimbat vremurile şi cu greu găseşti o pâine bună prin comerţ care să nu aibă prea mulţi aditivi, să nu fie prea pufoasă şi să aibă şi gust. Din cauza asta, plus prea mult timp liber la dispoziţie într-o zi caldă de weekend, m-am decis să încerc o reţetă pe care o aveam de mult în bookmark-uri, dar care, dintr-un motiv sau altul, nu am avut timp să o încerc. Bine, făcutul pâinii nu este unul dintre atuurile mele, de aceea cu ajutorul mătuşii mele a ieşit minunăţia de mai jos. O pâine genială, care îţi umple toată casa cu parfum (curtea în cazul nostru) şi pe care o mănânci pe nerăsuflate. Aşa că dacă vreţi să vă încercaţi calităţile de brutar, vă asigur că pâinea asta e pur şi simplu genială.

Pâine cu măsline şi oregano

Vezi reţeta sau articolul »

Feb 8, 2012
Bogdan

Pâine fără frământare

Am amintiri din copilărie în care mama făcea cea mai bună pâine la ţest, pe care o mâncam apoi caldă cu brânză de casă. Dar şi chifle, croisante sau cornuleţe făcute tot de mama, care mai de care mai fragede şi mai pufoase. Consumul de pâine a mai scăzut în ultimii ani, în principal din cauza pâinii în mare parte fadă şi cu mulţi aditivi care se găseşte pe la noi. Dar dragostea pentru ea a rămas – îmi place la nebunie o baghetă crocantă cu puţin unt şi gem, o pâine aromată cu scorţişoară sau una pufoasă cu lapte. Insă până de curând am tot avut probleme cu pâinea nedospită şi cuptorul imprevizibil care încălzeşte inegal. Dar zilele trecute am descoperit noua pâine care mi-a ajuns la inima – o pâine cu coajă crocantă, un miez uşor elastic şi nu prea pufos toate astea printr-o dospire molcomă şi îndelungată. E o reţetă clasică de ciabatta pe care o poţi folosi şi pentru blaturi de pizza, chifle sau baghete. Se face foarte uşor, deci slabe şanse să nu-ţi iasă, şi e total diferită faţă de pâinile prea pufoase din comerţ. Pentru reuşită sigură, îţi recomand să foloseşti un vas greu cu capac (metalic, de fontă sau de ceramică) ca aburii din interior să îi dea pâinii o coajă arămie fără a o arde pe fund. Ah şi Nutella!

Reţetă pâine fără frământare

Vezi reţeta sau articolul »

Pages:123»